Seara

Ce seara tumultoasa,ce stele triste,ce voci asurzitoare,ce sete de liniste nemarginita…E un ecou parca interminabil…

Seara de toamna ..pe o strada veche  nemaiumblata de oameni buni,intr o carciuma ramolita si plina de betivani ambulanti,ce nu vor sa-si mai vada rostul zilei de maine,ce-si irosesc si ultimul ban pentru care au trudit o zi intreaga..Intra un om la fel ca ei…fizic…dar diferit ….Are aspectul unui om murdar,neintersat de el,a unui om ce a uitat a zambi si a simti caldura din plina zi…Dar cu ce scop?Infatisare e doar un mod  de a se simti un om cu ganduri multe,sperante facute ..si fapte irosite..un om ce poate face multe .dar prefera as bea zilele…E o strada ce pare parasita ,pustie,se aude glas de femeie ce striga multe ,dar neintelese de nimeni,copii ce uita a se juca si model nu are de unde lua,batranii ce si asteapta moarte…

 Ce scop are omul ce infatisarea o are ca toti ceilalti,dar cuvintele ii sunt altele?E seara,ca de obicei carciuma e plina de oameni  amarati ce vor as uita amaru,femeii ce si castiga paine,nu i petrecere precum credeti,e o liniste asurzitoare,e doar o vioara ce se aude usor ,la care canta un baiat ce nu aude….e o priveliste amutitoare..totu i risipit…totu i gri…In linistea si tot o data zgomotul sutelor de ganduri ce se duc dintr o parte in alta…Omul spune:E tristete,dar tot o data bucurie,E gand dar tot o data minciuna,E realitate dar nu i speranta.. Celor din jur nu le pasa..parca vorbele lui nici macar nu le a atacat mintea si urechile…dar omului nu i piere speranta …se duce catre baiatul ce canta la vioara :Nu vedeti,va lasati prada doar gandului negru..va lasati inecati in vicii..si nevoilor…Se poate mai mult( aratand spre baiat ..care desi era surd..simtea corzile vioarei si canta suav si tot o data simtitor)…Nimeni nu are nici o reactie

Nu veti putea simti emotia zilei de maine…niciodata…si pleaca…Strada aceea cu aceea carciuma ce ascunde tristete ramane neschimbata…

                       Incercati arata lumii si cealalta fata a vietii,dand exemple reale, pentru ca lumea sa se poata trezi!

Gresala se impaca cu Iertarea!

Afara e vreme mohorata,nori 's negri ,cerul e intunecat,lumea nu s-a  mai aratat,strada e goala,casele parca's parasite.
Un singur om se tot plimba,privind imprejur.Purta o haina lunga,neagra cu guler lung,ce ii ascundea infatisarea,avea un baston ce lucea de parca abia a fost vopsit,un baston ce il ajuta sa isi tina batranetea mai mult si mai usor...
                                Se plimba de aici colo,inainte si inapoi,parea a cauta ceva,parea pierdut,parea ca vrea sa gaseasca ceva pretios ce pierduse de mult..ce fusese pentru el mai important ca orice..dar oare ce ,ce cauta omul trist cu atata ardoare si atata strangere de inima?Pe strada pustie era decat el,vremea parca se pusese de acord sa fie cum e el,se aseaza in fata unei case batranesti,parasite,cu o gradina mare ce avea un leagan .Vantul batea,si misca leaganul vechi,se auzea zgomotul lantului ruginit in admosfera apasatoare...
                        Omul sta pe banca si isi freaca mainile,sta si se uita pierdut in jur ,isi lasa bastonul langa el,isi desface gulerul hainei si incepe a-si sterge lacrimile.Avea o barba mare ,alba cu mustata ce si-o lasase sa cada peste buze,carunt in cap si cu ochii albastri ca fundul oceanului cand este tulburat de picaturile ce cad din cer...Avea ochii inlacrimati, ii curgeau lacrimile de parca durerea din suflet il obosea ...lacrima cu lacrima...
           -Mi am pierdut  o data , in urma cu multi ani nu doar demnitatea ci mai multe,iar acum ca m-am regasit ,gasesc totul pierdut.Cum as putea sa dau uitari,ca eu singurul copil, mi-am dezamagit parintii ...ce ma adorau, si acum s-au dus fara sa ma ierte,fara sa ma vada,fara sa ii vad?Izbucneste in plans,lacrimile nu mai pot compensa durerea din inima lui,lacrimile ii ud mainile ,sufletul ii e mic si gandul ii e trist....
                 Se ridica ,picioarele ii tremura,desface poarta intra in curte cu o teama ,isi vede teiul pus impreuna cu tatal lui..."Cand am plecat era un copacel si acum e un tei imbatranit si uscat"
                      -Cum a crescut teiul,asa am crescut eu,cum a imbatranit teiul asa m am trecut si eu..O data cu el!Singur!
                  In coltul casei vechi,inca mai e scaunul unde statea mama lui atunci cand ii citea povesti...(amintirile ii trec prin minte),prispa unde se suia atunci cand tatal incerca sa-l prinda si curtea unde statea seara sa se uite la stele....Timpul a trecut o data cu el....timpul i-a fost dusman.
          In casa,bucataria unde mama ii facea cozonac,camera unde dormea doar atunci cand nu ii era teama ..si cand nu avea cosmaruri...Daramat,cu durere in suflet pleaca..afara incepe sa ploua..se uita in sus ploaia ii loveste fata si strigand spune:
              -Iertati-ma ,v-am pierdut...iertati-ma!
               Mergand se intalneste cu o vecina, o femeie in varsta la fel cum ar fi mama lui daca ar mai trai sa isi vada baiatul cum si-a dorit mereu si ii spune:
                 -In sfarsit ai venit acasa,parinti tai acum probabil plang de fericire..
                 -Da asa cred,plang o data cu mine,nu ma lasa sa plang singur nici acum!
Si merge inainte....
                      Omul face casa parintiilor la fel cum a fost cand erau impreuna,cum era atunci cand era mic,numai ca acum o sa aiva alta poveste....El spera ca asa parintii de acolo de Sus il vor ierta ca i-a lasat singuri cand aveau nevoie de el..
                                                                  Iubeste-ti parintele,Iubeste-ti mama...Iubeste-ti parintii,chiar si atunci cand ei au imbatranit si tu ai crescut!

Nu te pot uita!!!

Ce e iubirea?Chiar e facuta sa suferi?E facuta sa te bucuri de ea in bucatii?Sau chiar exista iubire adevarata?Dar mai presus de toate tineti din rasputeri la dragoste ,pentru ca ea acopera o multime de greseli...
            Doi tineri care se "iubeau" se intalnesc,iar baiatul ii spune:
         -Dragostea aceea care imi incalzea sufletul,care ma facea sa tresar ,s-a spulberat,a plecat lasandu-mi sufletul rece si gol ....credea ca fata il va implora sa nu plece si sa ramana cu el.
         -Cum ?!inima mea e jumatate a ta,ne-am promis ca vom fi doar o persoana,si acum pleci lasandu-ma singura?
         -Am pe alcineva,inima mea a invatat sa ofere iubire si pentru alcineva...
Atunci fata lasa capul in jos,nu spune nimic...baiatul se pregateste sa plece inainte sa vada persoana pe care a iubit-o cu atata ardoare,cu lacrimi in ochii...
    Fata se uita in ochii lui si ii spune:
           -Te-am iubit,te voi iubi,vei fi jumate din mine mereu...Cui ii vei da partea ce a fost a mea,sper sa te iubeasca la fel ca mine,sa fie o iubire curata si pura ca si dragostea mea pentru tine.
         -Credeam ca vei plange,ca ma vei ruga sa raman cu tine..
         -In inima ta,e alcineva acum!Cand iubirea se va stinge,inima iti va fi ranita si lacrimile nu ti se vor mai opri ,adu-ti aminte de mine...
Si il priveste cum se indeparteaza de ea ..si isi sterge lacrimile...
             Timpul trece,dragostea fetei pentru el ramane la fel,lacrimile ii uda fata cand se gandeste la timpul petrecut cu el...
           Baiatul nu-si mai poate lua gandul de la fata,isi da seama ca o iubea,si ca o va iubi mereu,dar nu se putea intalni cu ea dupa cele intamplate...Intr-o zi fata iese in parc pentru a se gandi si as asterne gandurile,iar baiatul trece in fata banci unde fata era ...si nu o vede.....
          Se aseaza peste  drum de banca,fata in fata ...fara sa isi dea seama ca sunt amandoi in acelasi loc..Vremea se duce.....el se gandeste la ea....si ea isi aduna gandurile pierdute dupa cele petrecute...
              Se face timpul sa plece,si se reintalnesc...
          -Te-am cautat ...ii curge o lacrima de bucurie...Dupa tot timpul acesta mi-am dat seama ca te-am iubit si te voi iubi mereu!....
 Fata tacuta ii mangaie fata si ii spune:
         -E tarziu,eu am suferit tot timpul asta...mi s a intamplat un accident .....Nu mai pot vedea....dar ii atinge fata si il recunoaste...
    Cand ai plecat ai zis:"Ce rost mai are sa iubesti daca nu esti iubit?"....E tarziu...
          Baiatul isi sterge lacrimile o priveste si ii cere iertare....
            -Te iubesc...Iarta-ma , primeste-ma inapoi!
             -Poti iubi pe cineva ce nu te poate privi dimineata cand te trezeste cu saruturi,pe cineva care nu poate vedea cand spui"Te iubesc",pe cineva ce vede doar negru?ce nu e decat o povara....un motiv de rusine si nu de mandrie ca ma iubesti!
           -Esti la fel ca inainte...pentru mine...esti cea mai pura si curata iubire pe care o am si o port in suflet.....
                 Si s-au impacat si s-au iubit ,s-au sprijinit unul pe celalalt in ciuda tuturor si in ciuda rautatilor...

                                                  Iubeste-ti persoana de langa tine pentru sufletul si devotamentul sau.....Nu pentru lucrurile materiale si frumusetea persoanei!!!

Visul de Craciun

             
                      Craciunul este perioada magica ,mai ales pentru copii,pentru toti copii,numai pentru "copilul" din povestea mea nu e.In noapte aceea stelele argintii luceau pe cer,era seara de Craciun , un singur copil statea ,privea pe fereastra aburita ,inghetata si inzestrata de fulgi usori care se grabeau sa se asterne pe ea parca , pentru ai tine de veghe baiatului.
       El nu si mai avea parintii aproape in ziua aceea speciala,in ziua in care familiile se unesc pentru a-si adresa din suflet vorbele bune,unde timpul este petrecut in familie,ziua in care te bucuri de primul fulg de nea,de bradul impodobit,de Magia Craciunului.Stia ca nu mai are pe nimeni care sa-i incalzeasca sufletul,si sa il iubeasca ,sa ii dea aceea iubire care sa ii umple golul pe care i l-au lasat parintii atunci cand s-au hotarat sa il lase singur,stia ca va veni clipa mult dorita in care cineva il va ajuta,dar pana in aceea zi  nu a venit.......(avea bunici,dar carora nu le pasa de el,ci de ceilalti nepoti)..

                     In noaptea de Craciun sub brad erau o gramada de cadouri,gandul tanja dupa primul lui cadou ,cadoul ce ar fi insemnat ca totusi cineva stie ca exista ,si ca ii pasa de el,insa cadourile erau pentru ceilalti ,nici unul pentru el.....Stiti cum e?"El e un suflet ,un om mai mic,dar cu aceeasi inima mare ca voi toti,insa el sufera mai tare "....ii curge o lacrima pe obraz,i se farama dorinta in mii de bucati,se ineaca in plans..si isi lasa capul jos...

                     Gandul era la parinti,si in amagirea si tristetea lui ii cerea Mosului, doar un vis in care Sfanta Noapte de Craciun sa o aiba cu parinti,si sa aiva tot ce a dorit si nu s-a implinit....Visul i se indepineste,cu ochii inchisi,cu genele udate de lacrimile de fericire, cu zambetul pe buze are dupa atata timp are  o familie,acel dar a schimbat  viata micutului nostru din poveste,acel vis a fost singurul cadou de Craciun,si in sinea lui a sperat ca Mos Craciun  nu uita de cei mai putin fericiti si mai putin impliniti...
                                             Craciunul este portalul dedicat viselor,dorintelor,sentimentelor curate si sincere,dedicat Sarbatorilor de Iarna!

O singura viata, multe vise

Oare toti avem vise?Visurile ce sunt ?si nu ma refer la visele alea in care noi dormim si ele vin fara nici un rost,ma refer la visele care vin din suflet...poate va mirati dar de acolo vin nu din minte fiindca mintea nu are sentimente..!
Stiti cum e atunci cand intri in starea aia unde acolo si nori pot fi roz?un fel de a spune asta e un vis ...Viata nu e usoara ,poate deaia visurile o mai indupleca ,cum e atunci cand visezi la tot ce ai in minte,cand mintea iti face iluzi,planuri pe care le vrei din toata inima?E frumos sa visam ,sa speram,sa intram in asa zisa "Cartea ta de povesti" cu zambete,bucuri , trairi, sentimente si cel mai important e sa crezi in ele , dar pe deoparte ne pot face si rau...

             E ca atunci cand prinzi un fulg de nea in mana ta calda si il strangi atat de tare incat  sa nu iasa,iar la sfarsit cand iti deschizi mana A disparut..asa sunt visele azi te bucuri ,maine plangi!
       Intri in propria ta minte,iti creezi un sngur loc,creativitatea iti face cu puctele ei colorate cu ochiul,"Esti un visator intr o singura viata".Visul este limbajul sufletului si al fiintei,daca nu le retinem,daca le pierdem,ramanem astfel mai saraci cu o amintire sau cu un anumit indiciu care ne ar putea ajuta sa ne rezolvam mai bine problemele de zi cu zi.Multi,lucreaza cu visele lor,sunt pline de semnificati pentru ei ,sunt pentru a invata mai multe despre sentimentele ,gandurile ,iluziile ,sperantele ,comportamentul,motivele si valorile noastre.
                          De multe ori visele ne vorbesc despre ceea ce noi nu auzim.Visul este portita catre lumea interioara si adesea este mesajul pe care sufletele noastre vrea sa ni-l transminta.In vise nu este real obiectul ,persoana,locul ci sentimentul pe care il resimtim.
               Esti implinit atunci cand sufletul tau iti da sentimentul acela de caldura,esti singurul stapan pe viata si mai ales pe visurile tale!

                                                          VISEAZA SI TANJESTE DUPA SENTIMENTUL DIN ELE!!!!

Timpul!!

Azi ma simt singura,azi plang,azi ma intreb de ce nu mai sunt copilul acela care nu avea griji,care doar radea cel care cu un zambet umplea viata parintiilor de culoare...Azi ma intreb de ce trece timpul si de ce ma inchid in "jurnalul meu"...de ce nu mai sunt acel copil care cerea iubirea parintilor,acela care se lovea si avea alinare:(.....De ce nu e viata simpla?De ce lumea te infunda in loc sa te ajute?
                      Simt de parca nu am iesire,de parca singurul meu alin e acela de a ma plange mie,e una dintre zilele in care m as pierde,si m as regasi tot o data intr o gradina mare,toamna, cu multe frunze colorate,mirosul de toamna tarzie ce te imbata,cu ploaia rece sa iti ude fata,frigul sa iti readuca simturile,si vantul sa iti plimbe gandurile....si sa te gandesti la ce va mai fi!!!

       Am nevoia de a ma regasi,de a ma schimba,de a ma place pe mine,de a ma face eu fericita.Cand ai momente de cadere ,reflectezi ,traiesti un vis,creezi o speranta si mintea iti e acaparata de ganduri.Azi rad si plang in acelasi timp,Azi ma uit si visez , Azi traiesc si imi pierd pulsul,Azi ma urasc si ma iert,Azi creez si ma critic ,in acelasi timp...Azi e doar o stare de psihic!
         As izbucni , ca un foc, as da frau liber sentimentelor ,m' as risipi o data cu ele si as muri o data cu gandurile mele, trairile mele,tristetile mele care pier incet incet o data cu timpul trecut peste mine,peste ele...
                    Pe foaie curge o lacrima ,ce intineaza scrisul, o lacrima ca imi pot scrie visul,iti pot impartasi gandul si imi pot destainui sufletul!!!

Inca un altul!!!

Pe subsemantul il vezi cum duce
O viata grea,de azi pe maine,si poimaine
Ca isi pierde capul, i se taie filmu si ramane  inca Un altul





Tu nu ai de ales,te conformezi
Decat tripat pe un drum ce iesi din el
Ramai langa ai tai
Si ramai Un altul dar fidel

Un altul pierdut in zare
Desi lumea lui dispare
Singuratatea isi face loc cu pulbere de fiori
Trist si lovit din parti
Mintea ii da iesiri de scapare din razboiul asta fara culoare!!




Ca totu i acum alb si negru
Nimic nu isi mai are rostu'
Esti trist ,plictisit,fericit
In viata esti pe un front deschis
Esti ciurutit nu de gloante de sentimente
De deliruri triste ,cenusi
Ce te duce in adancul sufletului
Fara sa sti!!

Omul.....!!!

Nimic nu doare mai tare decat un lucru care l'ai inteles prea tarziu,atunci cand simti sfarsitul
                                             .....dar cum il recunosti?
                                            ......iti loveste sufletul...si
                                           ......tot nu'l poti accepta
                                                 Iar atunci cand vine loveste
                                                                  Si mai adanc!
Ratacit,el cauta speranta ca intr o zi va trece peste,si va uita cat a Urat si va uita ce inseamna sa urasti si sa iubesti in acelasi timp...dar viata e atat de nedreapta uneori..destinul il aduce fata in fata din nou....
Pentru prima data in viata afla cum e sa ramai fara speranta
              -De ce mi se intampla mie?-De ce dupa atat suferinta inima nu mi se vindeca?-De ce dupa fiecare constientizare iti alini mintea si sufletul e tot pustiu?-De ce privesti inauntrul tau si nu poti patrunde in el?
Omul se chinuie din rasputeri sa uite..se intampla ceva .el simte...E ca o sulita ce trece prin gand,trecutul..dar se incurajeaza singur!Ar fi strigat la cer de atata durere...-De ce doamne putin cate putin ma "secet"singur?
               Acum tot ce isi mai doreste e ca intr o zi sa aiva puterea si vointa sa inteleaga

                               "De ce singurele lacrimii a caror amaraciune e deplina sunt cele care nu cad pe umeri nimanui ca sa le poata sterge,si ajunge sa iti umbreasca sufletul!!!!!

Mereu exista o speranta!!!

Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea,ca a dat singurul Lui Fiu pentru oricine crede in El sa nu moara si sa fie nemuritor..
Daca te simti singur ,sau te simti mai mic decat ceilalti ,sau potrivit cu starea de delir a constiintei..Doar atat?nimic mai mult?nimic din ce iti "roade"punctul cel mai important ce exista in subconstientul tau?Iti simti sufletul ingropat de ingrijorari si margini ce nu le poti indrepta?...puterile te lasa,nu sti pe ce drum sa mai mergi,ai o multime de vise ale tale si le vezi fara speranta,in jurul tau nimic nu mai are culoare..ramane doar o singura pata ce iti umbreste caile pe care vrei sa te descoperi si Te doare?
De ce sa te ascunzi?Nu iti fie frica sa iti alegi drumul,sparge gheata sufletului tau ,poti avea parte de o nadejdie si vise implinite...Atitudinea conteaza....
Cineva vede invizibilul,crede incredibilul si primeste imposibilul....sti cine?Nu doar citeste te pe tine ..Nu doar vezi ce iti arata o oglinda...patrunde in tine ...in sufletul tau ..in mintea ta...si fi cum nu ai mai fost pana acum....fi cine vrei sa fi...fi doar Tu...dar mai bun!!
Lasa ti gandurile sa zboare ...intr o zi vor deveni realitate!!!